Cseke Attila și-a făcut bilanțul, înainte de a preda ștafeta: cu ce măsuri se laudă ca interimar la Sănătate
Aprovizionarea unităţilor sanitare cu medicamentele necesare pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, creşterea numărului de paturi ATI pentru pacienţii cu forme severe de boală şi asigurarea bugetului necesar pentru continuarea activităţilor medicale în domeniul sanitar au constituit principalele obiective ale ministrului interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Ministerul Sănătăţii, în care se prezintă bilanţul ministrului Cseke Attila, printre măsurile de stimulare a vaccinării anti-COVID-19 s-a numărat elaborarea metodologiei de acordare a voucherelor pentru persoanele vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă şi participarea la elaborarea condiţiilor de înscriere la Loterie a persoanelor vaccinate anti-COVID-19.
Totodată a fost elaborat proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unităţi publice şi private, documentul fiind propus şi depus în Parlament. Proiectul prevede ca personalul din cadrul unităţilor sanitare cu paturi publice şi private să aibă obligaţia de a prezenta un certificat digital al UE privind COVID-19, în vederea desfăşurării activităţii.
Incidența COVID în București – 2,67 la mia de locuitori
Alte măsuri au vizat aprobarea ca părinţii infectaţi cu SARS-CoV-2 să se trateze în secţiile de pediatrie alături de copiii lor, plata salariilor restante pentru personalul medical implicat în procesul de vaccinare şi aprovizionarea spitalelor cu medicamentele necesare asigurării tratamentelor necesare pacienţilor COVID-19.
Ministerul Sănătăţii a asigurat zilnic aprovizionarea cu medicamentele necesare pacienţilor COVID-19, respectiv cu Remdesivir, anticorpi monoclonali, Tocilzumab, medicamente pentru ATI destinate pacienţilor cu COVID-19, precizează sursa citată.
Ministerul Sănătăţii menţionează că este în curs de derulare procedura de achiziţie pentru cel puţin 10.000 de cutii de Kineret, medicament utilizat pentru formele de COVID- 19 unde este prezentă pneumonia şi proces inflamator în creştere, mai ales dacă administrarea de corticoizi nu a reuşit regresia bolii. În perioada imediat următoare se va finaliza procedura de achiziţie, iar medicamentele vor fi repartizate imediat către spitale.
De asemenea, adaugă sursa amintită, pentru anul 2022, România utilizează Mecanismul European de Achiziţie pentru noi medicamente în lupta anti-COVID -19, ţara noastră optând pentru achiziţia a 600.000 de capsule Molnupiravir cu drept de contractare şi 200.000 de capsule fără obligaţie contractuală, precum şi 15.000 de doze de inhibitori de protează cu drept de contractare şi 5000 de doze fără obligaţie contractuală. Aceste achiziţii sunt în curs de derulare, iar medicamentele vor sosi începând cu primul trimestru al anului 2022.
‘Totodată, Ministerul Sănătăţii a aprobat, începând cu 12 octombrie, actualizarea protocolului de tratament al pacienţilor cu COVID-19 prin care a fost facilitată asigurarea medicamentului Favipiravir în ambulatoriu cu prescripţie medicală, conform recomandărilor specialiştilor din Comisia de specialitate de boli infecţioase pentru pacienţii aflaţi la debutul bolii.
Instituţia aminteşte şi că pe 19 noiembrie a repartizat 362.000 de măşti către personalul medical din direcţiile de sănătate publică teritriale, personalul medical din spitalele COVID -19 şi medici de familie.
Au fost solicitate şi obţinute patru suplimentări de buget în cuantum de aproximativ 830 milioane de lei într-un interval de 2 luni şi jumătate din Fondul de Rezervă al Guvernului României, se mai arată în comunicat.
Se menţionează, de asemenea, că din 14 octombrie, Ministerul Sănătăţii a participat la demararea procedurilor pentru transferul mai multor pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi în stare critică care necesitau asistenţă medicală de specialitate într-o secţie de anestezie-terapie intensivă, în perioada de vârf a valului IV pandemic. Au fost transferaţi 86 de pacienţi în şapte state membre ale UE (Ungaria, Polonia, Austria, Germania, Cehia, Danemarca şi Italia) care au răspuns apelului Ministerului Sănătăţii şi al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.