iulie 12, 2024

Revoluționar! O simplă analiză de sânge ar putea prezice boala Parkinson cu 7 ani înainte de apariţia simptomelor

sursa foto: pixabay

O simplă analiză de sânge ar putea prezice boala Parkinson cu 7 ani înainte de apariţia simptomelor, un “pas major înainte” în diagnosticarea acestei afecţiuni, relatează miercuri DPA/PA Media, conform AGERPRES.

Predicţia şi diagnosticarea timpurie ar putea ajuta, în opinia cercetătorilor, la găsirea unor tratamente care ar putea încetini sau stopa boala Parkinson.

Testul utilizează inteligenţa artificială (AI) pentru a prezice boala, care este cauzată de moartea celulelor nervoase din zona creierului care controlează mişcările.

Atunci când aceste celule nervoase mor sau sunt afectate, îşi pierd capacitatea de a crea o substanţă chimică numită dopamină.

Persoanele diagnosticate cu boala Parkinson sunt tratate în prezent cu dopamină prin terapie de substituţie, însă după ce au dezvoltat deja simptome, cum ar fi tremurături sau lentoare a mişcărilor.

Un diagnostic şi un tratament precoce ar contribui la protejarea celulelor cerebrale producătoare de dopamină.

“Prin determinarea a opt proteine din sânge putem identifica potenţiali pacienţi cu Parkinson cu câţiva ani înainte (de apariţia simptomelor, n.r.). Acest lucru înseamnă că terapiile medicamentoase ar putea fi administrate într-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ar putea încetini progresia bolii sau sau chiar să prevină apariţia ei”, a declarat dr. Michael Bartl de la Centrul Medical Universitar din Goettingen şi de la Paracelsus-Elena-Klinik Kassel, Germania, co-autor principal al studiului, alături de dr. Jenny Hallqvist, UCL Queen Square Institute of Neurology din Londra.

 

Pas important în căutarea unei soluții definitive

Profesorul David Dexter, director de cercetare în cadrul organizaţiei Parkinson’s UK, a declarat: “Această cercetare, cofinanţată de Parkinson’s UK, reprezintă un pas important important în căutarea unei soluţii definitive şi uşor de utilizat de către pacienţi pentru diagnosticarea bolii Parkinson.

“Găsirea unor markeri biologici care pot fi identificaţi şi măsuraţi în sânge este mult mai puţin invazivă comparativ cu o puncţie lombară, care este utilizată din ce în ce mai mult în cercetarea clinică”, a precizat David Dexter.

Studiul a constatat că atunci când o ramură a AI numită învăţare automată a analizat un grup de opt markeri biologici din sânge, ale căror concentraţii sunt modificate la pacienţii cu Parkinson, ar putea oferi un diagnostic cu o precizie de 100%.

Autorul principal al cercetării, profesorul Kevin Mills, de la UCL Great Ormond Street Institute of Child Health, a declarat: “Pe măsură ce noi terapii devin disponibile pentru tratarea bolii Parkinson, trebuie să diagnosticăm pacienţii înainte ca aceştia să dezvolte simptomele. Nu ne putem regenera celulele cerebrale, de aceea trebuie să le protejăm pe cele pe care le avem”.

Cu o finanţare suficientă, se speră că testul va fi utilizat în sistemul sanitar din Regatul Unit în doi ani, a adăugat Mills.

La studiu au participat 72 de pacienţi cu o tulburare de comportament din timpul somnului asociată cu mişcarea rapidă o ochilor (iRBD) deoarece se ştie că aproximativ 75-80% dintre aceste persoane vor dezvolta o sinucleopatie – un tip de tulburare cerebrală cauzată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină în celulele creierului – asociată cu boala Parkinson.

Pacienţii au fost monitorizaţi timp de zece ani şi, potrivit cercetătorilor, predicţiile AI s-au dovedit până în prezent corecte, echipa reuşind să prezică în mod corect că 16 pacienţi vor dezvolta boala Parkinson şi reuşind să facă acest lucru cu până la şapte ani înainte de apariţia simptomelor.

Potrivit Parkinson’s UK, aproximativ una din 37 persoane care trăiesc în prezent în Marea Britanie va ajunge să fie diagnosticată cu boala Parkinson.

Cercetarea, care a fost finanţată printr-o bursă UE Orizont 2020, Parkinson’s UK, National Institute for Health and Care Research susţinut de Biomedical Research Centre şi Fundaţia Szeben-Peto, a fost publicat în jurnalul ştiinţific Nature Communications.

About Post Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.