Cum să mesteci corect și din ce alimente poți (sau nu) să muști
Felul în care mestecăm pune în mișcare mult mai mult decât dinții: salivă, mușchi, articulația temporo-mandibulară și chiar digestia încep odată cu prima mișcare a mandibulei. Dacă fragmentezi bine alimentele, enzimele salivare le descompun mai ușor, dinții se uzează uniform, iar articulația rămâne relaxată. În schimb, o masticație grăbită sau unilaterală poate duce la carii, sensibilitate dentară, dureri de cap și clicuri neplăcute în gât. Important este să distingem între a mesteca (mișcările ritmice, circulare, menite să zdrobească hrana) și a mușca (apăsarea frontală, folosită doar pentru a porționa alimentele potrivite). În rândurile care urmează vei afla de ce contează tehnica, ce ritm recomandă specialiștii și, mai ales, din ce poți mușca fără să-ți pui dinții în pericol și din ce ar fi mai sigur să muști… doar cu cuțitul.
De ce contează felul în care mesteci
- Simplifică digestia chiar din gură. Când zdrobești bine mâncarea, suprafața de contact cu saliva crește. Amilaza și lipaza salivară încep imediat descompunerea carbohidraților și grăsimilor ușoare, iar stomacul primește bucăți deja „prelucrate”, deci lucrează mai puțin și mai rapid.
- Protejează smalțul și previne cariile. Masticația corectă (adică ritmică), cu mișcări circulare și alternative stânga-dreapta ‒ distribuie uniform presiunea pe toate coroanele. Dacă mesteci mereu pe aceeași parte, smalțul de acolo se tocește mai repede și se formează retenții de placă; pe termen lung apar sensibilitate și carii.
- Menține articulația temporo-mandibulară (ATM) relaxată. Mandibula funcționează ca o balama sofisticată. Mișcările scurte, „trosnite” sau grăbite o forțează, iar discurile articulare se pot deplasa ușor, apar clicuri, pocnituri sau chiar blocaje. Când mesteci lent, cu traseu oval și fără să strângi inutil, ATM-ul rămâne pe axa lui naturală.
- Influențează postura și musculatura facială. Un efort exagerat pe o singură parte al maseterilor poate duce la asimetrii de tonus, tensionează mușchii gâtului și, în timp, afectează postura cervicală. Mestecatul echilibrat menține musculatura facială simetrică, reducând riscul durerilor de cap legate de mușcătura incorectă.
- Trimite creierului semnalul de sațietate. Cercetările arată că persoanele care mestecă mai încet ajung să consume mai puține calorii: durează aproximativ 15–20 de minute până când hormonii care induc senzația de „m-am săturat” ajung la hipotalamus. Dacă înghiți repede, creierul nu apucă să primească mesajul la timp, iar porția crește fără să-ți dai seama.
Cum să pui în practică o tehnică de masticație care să bifeze toate beneficiile de mai sus, fără să devii prizonierul numărătorii de mișcări pe fiecare înghițitură?
Tehnica unei masticații corecte
- Ține mandibula în mișcare fluidă, cu buzele ușor închise. Începe cu mușchii relaxați. Lasă buzele să atingă lejer una de alta, fără să strângi obrajii. Mandibula trebuie să descrie un traseu oval mic, nu scurte mișcări verticale ca o foarfecă. Astfel, dinții taie și zdrobesc în același timp, iar mâncarea se macină uniform.
- Găsește ritmul „bun de digestie”. O regulă simplă este „cel puțin 12–15 mișcări înainte să înghiți”. Nu e nevoie să numeri mereu, ci să urmărești consistența: înghiți doar când hrana devine o pastă omogenă, fără bucăți tari. Dacă ai senzația că bei supă, ai mestecat destul; dacă încă identifici texturi separate, mai continuă câteva rotații.
- Alternează constant stânga-dreapta. După 4-5 mișcări pe o parte, mută bolul alimentar pe partea cealaltă a gurii. Truc: poți ghida mâncarea cu vârful limbii, ca la un „balansoar”. În felul acesta, maseterii lucrează simetric, smalțul se tocește uniform, iar articulația maxilarului rămâne pe centrul ei.
- Fii atent la semnalele de alarmă
- durere surdă în articulație sau în ureche după o masă;
- sunete de tip „clic” când deschizi larg gura;
- oboseală rapidă a mușchilor obrajilor;
- mușcături frecvente ale obrazului ori limbii.
Oricare dintre aceste semne arată că masticatia nu eeste optimă sau există un dezechilibru ocluzal și merită o evaluare stomatologică. Ce alimente poți mușca direct și când e mai sigur să folosești tacâmurile?
Din ce alimente poți mușca direct și ce e mai bine să “porționezi”?
- Alimente prietenoase cu mușcătura frontală. Sunt suficient de moi încât incisivii să pătrundă fără un efort mare, iar riscurile de fisuri ori obturații dislocate rămâne minime.
- felii de măr sau pară bine coapte;
- sandwich cu pâine pufoasă;
- burger cu chiflă moale;
- foietaje și croissante.
- Alimente pe care este mai sigur să le rupi sau să le tai. Porționează-le în bucăți de 2–3 cm și mestecă-le cu măselele. În felul acesta, incisivii nu suportă presiune bruscă, iar smalțul rămâne intact.
- batoane proteice compacte;
- baghetă franțuzească proaspătă, cu coajă groasă;
- morcovi, gulii și alte crudități foarte tari;
- bucăți mari de carne la grătar.
- Alimente de evitat la mușcătură directă. Acestea pot fisura smalțul, pot disloca plombe sau pot produce microfracturi invizibile care, în timp, duc la sensibilitate.
- nuci și alune în coajă;
- popcorn cu boabe nearse;
- cuburi de gheață;
- coajă tare de pizza tipo „romana”;
- bomboane tari sau caramele lipicioase.
- Dacă porți aparat ortodontic, coroane ori fațete:
- Aparat fix metalo-ceramic: nu mușca din nimic tare; taie fructele și legumele în bucățele – brackets-ii se pot dezlipi ușor.
- Fațete și coroane pe dinții din față: evită alimente crocante; presiunea excesivă sau un unghi greșit pot fisura porțelanul.
- Proteze parțiale: alimentele lipicioase pot destabiliza lucrarea; folosește măselele pentru forță, incisivii doar „ghidează”.
Pregătirea mâncării și exerciții simple care să-ți ușureze masticația și să-ți păstreze articulația maxilarului relaxată.
Recomandări practice
- Pregătește mâncarea „prietenoasă” cu dinții
- Textură potrivită: fierbe ușor legumele tari (morcovi, broccoli) sau opărește-le la abur 2–3 minute; își păstrează fibrele, dar se taie ușor cu măselele.
- Temperatură moderată: alimentele foarte reci sau fierbinți fac smalțul să se contracte/ dilate brusc și pot provoca microfisuri; lasă-le 2 minute să ajungă la temperatura gurii.
- Porții compacte, nu gigantice: o lingură de mâncare cât jumătate de falangă de deget e ideală – destul de mică pentru control, destul de mare pentru eficiență.
- „Gimnastică” mandibulară de două minute. Repetă seara: reduce tensiunea din timpul zilei și previne trosnitul articulației.
- Deschide gura cât intră două degete verticale între incisivi, fără să forțezi; menține 5 secunde.
- Mută mandibula ușor stânga–dreapta de câte 5 ori, lent, cu buzele relaxate.
- Închide gura și masează punctele de la un deget înaintea urechilor (zona ATM) cu mișcări circulare 30 sec.
- Semne că este momentul unui control stomatologic
- Durere sau sunet tip „clic” la fiecare masă.
- Senzația de „blocare” dimineața, care cedează după câteva mișcări.
- Oboseală rapidă când mesteci carne ori pâine mai densă.
- Sensibilitate la cald/ rece pe dinții frontali după alimente crocante.
Programează un consul la specialistii INO Dental: o gutieră de relaxare sau ajustarea ocluziei pot face diferența înainte să apară leziuni mai serioase.
De ținut minte
- Mestecă lent, alternând stânga-dreapta; salivezi mai bine, digeri mai ușor și îți protejezi articulația maxilarului.
- Mușcă direct doar din alimente moi sau crocante fără coajă tare; tot ce opune rezistență serioasă se taie, se rupe ori se pregătește termic.
- Gheața, sâmburii, boabele tari de popcorn și nucile în coajă sunt „dușmani” declarați ai smalțului – nu-i lăsa să-ți fie teste de rezistență.
- Fă o scurtă „gimnastică” mandibulară seara: relaxează mușchii, iar dimineața deschizi gura fără trosnete.
- Orice durere la mestecat sau oboseală rapidă merită evaluare: cu un control și, dacă e cazul, o gutieră de relaxare, scapi de probleme înainte să devină mari.
Pentru întrebări legate de mușcătură, sensibilitate sau pur și simplu un control de rutină, echipa INO Dental este la un mesaj distanță!
About Post Author
