Specialiștii vorbesc

Haos la Urgențe! 80% dintre copiii aduși la spital nu reprezintă urgențe majore. Medic: „Suntem înjuraţi zi de zi”

80% dintre copiii aduși la Urgențe nu au nevoie de intervenție imediată. Medic pediatru: „Suntem înjuraţi zi de zi”. Ce le reproșează părinții doctorilor

Autor: Redacția · Publicat: 22 noiembrie 2026 · 5 min de citit

Sursă foto: pixabay

Situație alarmantă la camerele de gardă ale spitalelor de copii. Dr. Oana Mocanu, medic primar pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București, susține că aproximativ 80% dintre pacienții care ajung la triaj sunt încadrați la un nivel de urgență care permite așteptarea. În timp ce medicii lucrează la capacitate maximă, inclusiv pe timpul nopții, tensiunile cu părinții cresc, iar personalul medical se confruntă zilnic cu agresivitate verbală.

Medicul pediatru Oana Mocanu atrage atenția asupra presiunii tot mai mari exercitate asupra camerelor de gardă, unde numărul ridicat de prezentări, deficitul de personal și dificultățile părinților de a obține consultații în ambulatoriu contribuie la suprasolicitarea cadrelor medicale.

Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, medicul de la Spitalul „M.S. Curie” descrie realitatea gărzilor dintr-unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din România, unde fluxul pacienților nu se oprește nici măcar în timpul nopții.

Medicii de la Urgențe, suprasolicitați: „Acum noaptea se lucrează la fel ca ziua, la foc automat”

Potrivit medicului, deficitul de personal determină cadrele medicale să efectueze mai multe gărzi decât ar fi normal, ceea ce crește riscul de epuizare profesională.

Dacă în trecut existau intervale mai liniștite în timpul nopții, în prezent camerele de gardă funcționează într-un ritm aproape neîntrerupt.

„Acum noaptea se lucrează la fel ca ziua, la foc automat, deci nu există o perioadă în care să nu vină pacienţi la camera de gardă, la 3 dimineaţa, la 5 dimineaţa şi nu toţi sunt urgenţe”.

Medicul explică faptul că prezentările numeroase, inclusiv pentru probleme care nu necesită intervenție imediată, reduc timpul disponibil pentru fiecare pacient și sporesc presiunea asupra echipelor medicale.

„Suntem înjuraţi zi de zi”. Medic pediatru, despre agresivitatea părinților la camera de gardă

O altă problemă semnalată de Oana Mocanu este comportamentul agresiv al unor însoțitori ai copiilor care ajung la Urgențe.

Potrivit experienței sale, tocmai cazurile mai puțin grave generează uneori cele mai tensionate situații.

Medicul susține că „pacienţii care sunt mai puţin urgenţe sunt mai agresivi verbal şi fizic”, iar conflictele apar frecvent din cauza timpilor de așteptare, a investigațiilor efectuate sau a tratamentelor recomandate.

„Totul porneşte de la faptul că ei au anumite aşteptări care nu le sunt îndeplinite. De la timpul de aşteptare, până la investigaţiile care urmează, şi de multe ori până la tratamentul care li se administrează. Suntem înjuraţi zi de zi. Omeneşte şi din impuls îţi vine să reacţionezi la astfel de lucruri, dar având experienţa gărzilor şi a conflictului cu pacienţii încerc de multe ori să mă pun în locul lor şi să înţeleg care au fost lucrurile care i-au făcut să reacţioneze aşa, cum ar fi fost să fiu eu părinte acolo şi să întâmpin problema prin care a trecut”, declară medicul Oana Mocanu.

În ciuda situațiilor tensionate, pediatrul spune că încearcă să înțeleagă perspectiva părinților și motivele care îi determină să reacționeze astfel.

„Mai am un copil acasă, am ciorba pe foc”. Replicile primite de medici în timp ce tratează urgențe grave

Oana Mocanu descrie și diferența dintre ceea ce părinții consideră o urgență și gravitatea medicală reală a unui caz.

Potrivit acesteia, chiar și atunci când personalul explică faptul că medicii sunt implicați într-o intervenție majoră, unii părinți insistă ca propriul copil să fie consultat cât mai repede.

„Părinţii au impresia că înţeleg, dar de multe ori nu înţeleg, noi le povestim - ”Avem o urgenţă mare în desfăşurare, un accident rutier şi majoritatea medicilor sunt la caz” şi replica este: ”Înţelegem dar vrem să ne rezolvăm şi noi problema”. Noi suntem în permanenţă ocupaţi, fiecare cu treaba lui, unul scrie reţeta, altul consultă, unul e plecat cu un copil la investigaţii şi aşa mai departe, şi în timp ce facem lucrurile astea pacienţii bat la uşă de 10 ori pe minut, întreabă cât mai durează până la copilul meu, mai am un copil acasă, am ciorba pe foc, mi s-a spus şi lucrul ăsta”, spune medicul.

Declarațiile ilustrează presiunea exercitată asupra personalului medical, care trebuie să gestioneze simultan cazuri grave, consultații și solicitările repetate ale aparținătorilor.

80% dintre copiii prezentați la Urgențe sunt încadrați la codul 4 de triaj. Ce înseamnă acest lucru

Potrivit datelor prezentate de Oana Mocanu, aproximativ 80% dintre pacienții care ajung la triaj sunt încadrați la codul 4, ceea ce indică situații medicale care pot aștepta, fără a necesita intervenție imediată.

Prin comparație, codul 1 reprezintă o urgență majoră, care impune intervenție medicală imediată.

Medicul subliniază însă că toate persoanele care se prezintă la camera de gardă sunt evaluate, indiferent de gravitatea cazului.

Problema este că numeroși părinți ajung să folosească serviciile de urgență pentru afecțiuni care ar putea fi gestionate în alte structuri medicale, dacă acestea ar fi accesibile la timp.

De ce ajung părinții cu copiii la Urgențe chiar și pentru probleme care pot aștepta

Deși atrage atenția asupra numărului mare de prezentări care nu reprezintă urgențe majore, Oana Mocanu recunoaște că părinții se confruntă cu dificultăți reale atunci când încearcă să obțină consultații medicale pentru copii.

Lipsa programărilor într-un interval rezonabil, programul de lucru și imposibilitatea de a-și lua concediu îi determină pe mulți să se adreseze direct camerelor de gardă.

„Noi vedem absolut toţi pacienţii, suntem obligaţi să facem asta, dar ştim că nu ar trebui să se afle acolo. Adevărul este că nu există o variantă prin care părinţii să-şi rezolve mai rapid problemele care nu le dau pace. Nu găsesc o programare în timp util, nu îşi pot lua concediu astfel încât să ajungă la data programării cu copilul, şi toate situaţiile acestea ajung să-şi găsească rezolvare la urgenţe”, subliniază medicul.

Astfel, camerele de gardă ajung să preia nu doar urgențele medicale propriu-zise, ci și cazurile care nu pot fi rezolvate suficient de repede prin consultații programate.

Situația evidențiază o problemă mai amplă a sistemului sanitar: accesul dificil la servicii medicale în afara urgențelor, care contribuie la aglomerarea spitalelor și la suprasolicitarea medicilor.

Declarațiile pediatrului de la Spitalul „M.S. Curie” scot în evidență un cerc vicios: părinții caută soluții rapide pentru problemele medicale ale copiilor, în timp ce medicii de gardă trebuie să prioritizeze cazurile grave, pe fondul unui volum ridicat de pacienți și al resurselor limitate.