CNAS vrea să-i oblige și pe românii fără venituri să plătească asigurări de sănătate: „Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni” / Ce se întâmplă cu pensionarii
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției la sănătate (CASS) pentru persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri legale.
Redacția · 17 noiembrie 2026 · 8 min de citit

Sursă foto: dailybusiness.ro
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției la sănătate (CASS) pentru persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri legale. Aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează în evidențele instituției ca neasigurate, iar conducerea CNAS consideră că baza contribuabililor trebuie extinsă pentru a asigura finanțarea sistemului medical. În același timp, instituția avertizează asupra expirării, la sfârșitul anului 2027, a contribuției aplicate pensiilor care depășesc 3.000 de lei.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, care exercită atribuțiile de președinte al instituției din 23 octombrie, susține că statul trebuie să găsească soluții pentru ca persoanele active, care nu sunt exceptate prin lege, să contribuie la sistemul public de sănătate, chiar dacă nu declară venituri.
Declarațiile au fost făcute marți, la Profit.ro Health.forum, potrivit News.ro, în contextul discuțiilor despre sustenabilitatea financiară a sistemului sanitar și despre extinderea bazei de contribuabili. CNAS cere plata obligatorie a asigurărilor de sănătate pentru persoanele fără venituri Șefa interimară a CNAS atrage atenția că aproximativ 15% din populația României figurează ca neasigurată, în timp ce 23 de categorii de persoane beneficiază de scutiri de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit acesteia, 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani, motiv pentru care consideră necesară introducerea unor noi obligații de plată.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populaţie sunt în continuare neasiguraţi. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuţiei”, a declarat șefa interimară a CNAS.
Larisa Mezinu-Bălan susține că actualul sistem, care permite persoanelor fără venituri să se asigure voluntar, ar trebui modificat prin introducerea unor mecanisme obligatorii de contribuție.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuţiei pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.
Oficialul consideră că persoanele care nu se încadrează în categoriile exceptate de la plata CASS ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului medical.
„Eşti persoană activă, nu eşti în cadrul celor scutiţi de la plata contribuţiei, trebuie să plăteşti. Şi sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut şi calculuri, ştim exact câţi bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Deși susține că instituția a estimat veniturile suplimentare care ar putea fi obținute, reprezentanta CNAS nu a precizat suma și nici modul concret în care persoanele fără venituri ar putea fi obligate să achite contribuția.
Nu a fost explicat nici cum ar urma să fie diferențiate persoanele care trăiesc din economii de cele care nu dispun de resurse financiare.
Deocamdată, este vorba despre o propunere formulată de conducerea CNAS, nu despre o nouă obligație de plată intrată în vigoare. Cât plătesc în prezent persoanele fără venituri pentru asigurarea de sănătate În prezent, persoanele care nu realizează venituri și nu beneficiază de asigurare în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata voluntară a contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Asigurarea se poate obține prin depunerea declarației unice la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
În 2026, contribuția voluntară CASS este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
Propunerea CNAS ar putea schimba acest mecanism, prin transformarea contribuției voluntare într-o obligație pentru anumite categorii de persoane neasigurate.
Rămâne însă neclar cum ar urma să fie aplicată măsura și ce criterii ar fi folosite pentru stabilirea persoanelor obligate să plătească. Aproape 3 milioane de români figurează ca neasigurați. Ce spune CNAS despre persoanele plecate în străinătate O altă problemă semnalată de conducerea CNAS privește românii stabiliți în străinătate, care continuă să figureze în evidențele sistemului medical din România.
Potrivit Larisei Mezinu-Bălan, aproximativ 2,9 milioane de persoane sunt înregistrate ca neasigurate, însă o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.
„Probabil mulţi dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Șefa interimară a CNAS a invocat posibilitatea ca unii români plecați peste hotare să revină în țară în perioada concediilor și să beneficieze de servicii medicale incluse în pachetul minimal.
Oficialul s-a referit la persoanele care se întorc în România „pe timpul verii, pe timpul vacanţelor” și pot solicita asistență medicală în unitățile de primiri urgențe sau la medicii de familie.
Conducerea CNAS consideră că această situație reprezintă un risc pentru sistemul de asigurări de sănătate și solicită intervenția autorităților.
Totuși, accesul persoanelor neasigurate la pachetul minimal de servicii medicale este un drept prevăzut de lege, nu o facilitate acordată discreționar.
Potrivit Legii nr. 95/2006, pachetul minimal include, între altele, asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție și monitorizarea sarcinii.
În cadrul declarațiilor, reprezentanta CNAS nu a prezentat date care să arate câte persoane din diaspora revin în România pentru tratamente, ce costuri generează acestea sau dacă există cazuri documentate de întoarcere în țară special pentru accesarea serviciilor medicale.
În plus, faptul că o parte dintre cele 2,9 milioane de persoane neasigurate ar putea locui în străinătate înseamnă că această cifră nu poate fi considerată automat numărul persoanelor de la care statul ar putea colecta contribuții suplimentare. CASS pentru pensionari: contribuția aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei expiră în 2027 Conducerea CNAS atrage atenția și asupra unei alte schimbări importante, care îi vizează pe pensionari.
Din august 2025, persoanele cu pensii mai mari de 3.000 de lei datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru partea din pensie care depășește acest prag.
Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 și are caracter temporar, urmând să expire la 31 decembrie 2027.
În lipsa unei modificări legislative, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS începând cu 1 ianuarie 2028.
Larisa Mezinu-Bălan avertizează că expirarea acestei măsuri trebuie luată în calcul atunci când autoritățile analizează finanțarea viitoare a sistemului sanitar.
„Atenţie, expiră la 31 decembrie 2027. Atenţie, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare şi să menţinem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Reprezentanta CNAS nu a solicitat explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, însă a subliniat necesitatea menținerii echilibrului financiar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie în prezent la sistemul public de sănătate.
Șefa interimară a CNAS susține că fondul este echilibrat financiar și că, în 2026, nu mai are nevoie de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
Totodată, instituția ar fi redus termenul de plată a facturilor către furnizorii de servicii medicale la aproximativ 60 de zile, față de 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor. Suspiciuni de fraudă la CNAS. Pacienții au descoperit servicii medicale decontate de care nu au beneficiat În paralel cu propunerile privind colectarea unor contribuții suplimentare, CNAS verifică posibile nereguli în decontarea serviciilor medicale.
Larisa Mezinu-Bălan a confirmat existența unor sesizări venite din partea cetățenilor care și-au verificat istoricul medical prin platforma digitală „E-Sănătatea mea”.
Unii pacienți au reclamat că în evidențele sistemului apar consultații, investigații sau proceduri medicale decontate, deși susțin că nu au beneficiat de acestea.
Sesizările au determinat declanșarea unor controale în spitale, ambulatorii de specialitate și unități care furnizează servicii paraclinice.
Verificările vizează posibile decontări nejustificate, inclusiv suspiciuni privind raportarea unor servicii medicale fictive.
CNAS nu a comunicat, în cadrul acestor declarații, numărul cazurilor confirmate, valoarea sumelor investigate sau eventualele prejudicii constatate.
Astfel, în timp ce instituția solicită extinderea bazei de contribuabili, autoritățile verifică și modul în care sunt cheltuite fondurile deja colectate pentru serviciile medicale. Șefa CNAS avertizează că sistemul de sănătate va avea nevoie de tot mai mulți bani Larisa Mezinu-Bălan consideră că necesarul de finanțare a sistemului sanitar va continua să crească, în condițiile în care serviciile medicale devin tot mai costisitoare.
„Să nu credeţi că vom reuşi să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta.
Oficialul a invocat diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania, subliniind că finanțarea sănătății trebuie adaptată la costurile reale.
În acest context, CNAS intenționează ca, pe parcursul anului 2027, să realizeze o evaluare a costurilor efective ale serviciilor medicale, inclusiv cu ajutorul infrastructurii informatice dezvoltate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Instituția urmărește și modificarea modului de contractare a serviciilor medicale, astfel încât finanțarea să țină cont de necesarul real identificat la nivel regional.
Obiectivul este evitarea finanțării unor capacități medicale excedentare, în condițiile în care anumite județe se confruntă în continuare cu lipsa medicilor de familie și cu accesul limitat la consultații de specialitate. Mai mulți bani pentru consultațiile de specialitate din 2027. Ce majorare pregătește CNAS O altă măsură analizată de conducerea CNAS privește finanțarea serviciilor medicale din ambulatoriul de specialitate.
Instituția are în vedere creșterea valorii punctului de la 6,5 lei la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
Majorarea se află însă în stadiul de proiect și necesită susținerea Ministerului Finanțelor.
În același timp, CNAS atrage atenția asupra creșterii cheltuielilor generate de majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025.
În cazul tratamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă inclusiv diferența rezultată din majorarea taxei, ceea ce crește costurile decontate pentru aceleași medicamente.
Prin urmare, propunerile privind obligativitatea CASS pentru persoanele fără venituri, viitorul contribuției aplicate pensionarilor și reorganizarea finanțării serviciilor medicale se conturează ca teme importante pentru sistemul de sănătate în 2027. În acest moment, însă, introducerea unei contribuții obligatorii pentru toate persoanele fără venituri nu reprezintă o măsură adoptată.