Specialiștii vorbesc

Boala de care suferă 1,5 milioane de români și care poate rămâne nediagnosticată până la 10 ani. Medic: „Primele simptome sunt adesea ignorate”

Aproximativ 1,5 milioane de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), o afecțiune pulmonară progresivă care poate evolua ani întregi fără să fie diagnosticată

Autor: Redacția · Publicat: 18 noiembrie 2026 · 4 min de citit

Sursă foto: spitalul victor babes timisoara

Aproximativ 1,5 milioane de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), o afecțiune pulmonară progresivă care poate evolua ani întregi fără să fie diagnosticată. Medicii avertizează că simptome precum tusea persistentă, oboseala și dificultățile de respirație sunt frecvent ignorate sau puse pe seama fumatului și a înaintării în vârstă. În unele cazuri, diagnosticul întârzie chiar și 10 ani, iar pacienții ajung la specialist când funcția pulmonară este deja grav afectată.

Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, atrage atenția asupra diagnosticării tardive a BPOC, una dintre cele mai importante probleme ale acestei boli respiratorii cronice.

Avertismentul vine cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva BPOC, marcată pe 18 noiembrie, într-un context în care boala continuă să provoace milioane de decese la nivel mondial.

BPOC poate rămâne nediagnosticată între 6 și 10 ani. Simptomele pe care mulți români le ignoră

Bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează căile respiratorii și țesutul pulmonar, determinând limitarea persistentă a fluxului de aer și dificultăți de respirație.

Boala evoluează progresiv, iar manifestările inițiale pot fi confundate cu efectele fumatului, îmbătrânirii sau lipsei de activitate fizică.

Potrivit medicului Cristian Oancea, această confuzie contribuie la întârzierea diagnosticului și la agravarea afecțiunii înainte ca pacienții să primească tratamentul necesar.

"Una dintre marile probleme ale BPOC este diagnosticarea tardivă. Boala poate evolua ani întregi, iar primele simptome sunt adesea ignorate. Tusea persistentă, expectoraţia, oboseala şi dificultăţile de respiraţie sunt puse, de multe ori, pe seama fumatului, a vârstei sau a lipsei de condiţie fizică. De aceea, BPOC rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate afecţiuni respiratorii cronice din România. În unele situaţii, diagnosticul este întârziat cu 6 până la 10 ani, deşi avem la dispoziţie o investigaţie simplă, spirometria, care permite identificarea obstrucţiei bronşice şi, în condiţiile unei evaluări corespunzătoare, confirmarea bolii. Din păcate, foarte mulţi pacienţi ajung la medic abia atunci când funcţia pulmonară este deja afectată semnificativ", a transmis prof. dr. Cristian Oancea, miercuri, într-un comunicat de presă.

Specialistul subliniază astfel importanța spirometriei, o investigație care măsoară funcția pulmonară și poate contribui la depistarea obstrucției bronșice.

Identificarea timpurie a bolii permite inițierea tratamentului și adoptarea unor măsuri care pot încetini deteriorarea funcției respiratorii.

Fumatul, principalul factor de risc. Patru din zece pacienți continuă să fumeze și după diagnostic

Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructive cronice, însă nu este singura cauză posibilă.

Expunerea îndelungată la aer poluat, pulberi, substanțe chimice și noxe profesionale poate contribui, de asemenea, la apariția bolii.

Un aspect îngrijorător semnalat de medic este faptul că numeroși pacienți continuă să fumeze chiar și după ce au fost diagnosticați și au început tratamentul.

Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40% dintre persoanele cu BPOC aflate sub tratament nu renunță la fumat.

Continuarea acestui obicei poate accelera deteriorarea funcției pulmonare și poate reduce beneficiile tratamentului.

BPOC nu afectează doar plămânii. Complicațiile care pot agrava starea pacienților

Cristian Oancea avertizează că bronhopneumopatia obstructivă cronică are consecințe care depășesc sistemul respirator.

Pacienții pot prezenta și alte afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare, diabet, osteoporoză, depresie sau anxietate.

În plus, episoadele de agravare bruscă a simptomelor, cunoscute drept exacerbări, pot determina deteriorarea suplimentară a funcției pulmonare și pot necesita spitalizare.

"Trebuie să înţelegem că BPOC nu afectează doar respiraţia. Vorbim despre o boală care poate avea consecinţe asupra întregului organism. Pacienţii prezintă frecvent şi alte afecţiuni, precum hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, dar şi depresie sau anxietate. În plus, exacerbările repetate duc la deteriorarea suplimentară a funcţiei pulmonare, iar pacientul intră într-un cerc vicios. Tocmai de aceea, tratamentul medicamentos nu este suficient dacă pacientul continuă să fumeze, nu respectă recomandările medicale sau nu beneficiază de măsurile de prevenţie, inclusiv de vaccinare. Renunţarea la fumat, vaccinarea antigripală şi antipneumococică, tratamentul corect şi monitorizarea periodică pot reduce riscul de exacerbări şi de spitalizare", afirmă Oancea.

Medicul insistă asupra importanței renunțării la fumat, respectării tratamentului prescris și monitorizării periodice.

Vaccinarea antigripală și antipneumococică reprezintă, de asemenea, măsuri importante pentru reducerea riscului de complicații respiratorii la pacienții cu BPOC.

Aproximativ 81.000 de internări anual în România. Cât costă spitalizarea unui pacient cu BPOC

Bronhopneumopatia obstructivă cronică exercită o presiune semnificativă asupra sistemului sanitar românesc. Potrivit datelor prezentate de specialist, în România sunt înregistrate aproximativ 81.000 de internări anual în rândul pacienților cu această afecțiune.

O spitalizare cu o durată de aproximativ șapte zile poate ajunge la un cost de 930 de euro. La aceste cheltuieli se adaugă costurile tratamentelor de lungă durată, ale investigațiilor medicale și ale monitorizării periodice.

Diagnosticarea tardivă și exacerbările repetate pot contribui la creșterea numărului de internări și a costurilor asociate îngrijirii pacienților.

BPOC, a treia cauză de deces la nivel mondial. Milioane de oameni își pierd viața din cauza bolii

La nivel global, bronhopneumopatia obstructivă cronică reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății menționate în comunicat, aproximativ 3,4 milioane de persoane au murit în 2023 din cauza BPOC.

Boala ocupă locul al treilea între cauzele de deces la nivel mondial. În România, numărul persoanelor afectate este estimat la aproximativ 1,5 milioane, însă diagnosticarea tardivă rămâne o problemă majoră.

Depistarea precoce prin spirometrie, renunțarea la fumat și respectarea recomandărilor medicale pot contribui la controlul bolii și la reducerea riscului de agravare și spitalizare.